Sectorul Băuturilor Spirtoase
Context, provocări și reglementări ale industriei
Asociația Spirits România
Ce sunt băuturile spirtoase?
Băuturile spirtoase sunt băuturi alcoolice cu minimum 15% vol. alcool. Ele au o tradiție bogată, de la romul caraibian obținut din trestie de zahăr până la distileriile europene din secolul XIV. În prezent, în Europa sunt recunoscute 46 de categorii de băuturi spirtoase – de la gin, lichior, rom, vodcă și whisky, până la specialități tradiționale precum țuica, pastisul sau sambuca.
Cum se produc?
Toate băuturile spirtoase trec prin cel puțin două proceduri pentru a fi create: distilare și fermentare.
Fermentare
Distilare
Drojdie + Zahăr -> Alcool + CO2


În România, piața băuturilor spirtoase este estimată la 1,35 miliarde EUR și reprezintă un mix între produsele tradiționale autohtone și brandurile cu renume internațional. Băuturile spirtoase contribuie cu o valoare adăugată relativă mai mare în sectorul băuturilor alcoolice din România. Deși nu se clasează în top ca volum sau cifră de afaceri, această industrie oferă în mod constant cea mai ridicată contribuție economică per unitate, fie ca pondere în producția totală, fie per litru de produs finit, ceea ce subliniază importanța sa strategică și potențialul real de creare de valoare comparativ cu berea sau vinul.
Piața europeană a băuturilor spirtoase este una matură și diversă, cu producători care păstrează tradițiile și contribuie semnificativ la economie, turism și exporturi. Industria susține peste 1,2 milioane de locuri de muncă, generează anual circa 47 miliarde de euro din taxe și aduce 37 miliarde de euro la bugetele statelor. Produsele europene, apreciate la nivel global, ajung în special pe piețele din Asia și în interiorul UE. Totuși, industria se confruntă cu efectele negative ale crizelor economice și ale suprataxării, cu accize crescute până la 60% care afectează în special micii producători. Spirits Europe subliniază importanța unei taxări echitabile și a evitării măsurilor excesive ce pot reduce veniturile, stimula piața nefiscalizată și afecta consumatorii, subliniind că problemele legate de consumul excesiv de alcool nu pot fi rezolvate doar prin creșterea prețurilor.
În România, băuturile spirtoase sunt taxate de aproape patru ori mai mult decât berea – de aproximativ 1,4 ori peste media europeană – plasând țara pe locul 7 în Europa în ceea ce privește cea mai mare diferență de taxare, peste țările sale vecine și chiar unele țări cu taxe istoric mai mari precum Finlanda și Suedia. Odată cu creșterea accizei pentru vinurile liniștite începând cu august 2025, diferența de taxare între băuturi spirtoase și vinul liniștit a ajuns la 64:1, de circa 1,2 ori mai mare decât în Franța, un alt important producător de vin care accizează vinurile liniștite.
Accizele și TVA-ul reprezintă până la 55%-60% din prețul final de vânzare al băuturilor spirtoase, majorând semnificativ prețul la raft și distorsionând percepția consumatorului asupra valorii reale a produsului.
În ultimii cinci ani, în medie, aproximativ 30-40% din consumul de băuturi spirtoase nu a fost supus accizei, ceea ce complică menținerea unei piețe echitabile și transparente. Băuturile spirtoase ilicite generează mai puțină valoare economică, deoarece evită procesele formale, cum ar fi impozitarea, ocuparea forței de muncă, inovația și investițiile în servicii precum sănătatea, educația și infrastructura prin venituri fiscale. Pentru piețele ilicite, accizele, TVA-ul și impozitele pe venit sau profit – inclusiv contribuțiile la sistemele de protecție socială – nu sunt colectate, ceea ce reduce veniturile publice
Legislație europeană
- Directiva 92/84/CEE
- Directiva (UE) 2020/262
- Directiva (UE) 2020/1151
- Directiva 2006/112/CE
- Regulamentul (UE) 2019/787
- Regulamentul (UE) 2021/2266